31.08.2011

Snowtown(Australia 2011)

Filmul e dupa un caz real si intr-un fel asta ii ofera o atentie aparte. Snowtown e un oras in care cineva s-a ridicat in picioare si a inceput sa se joace de-a cel care pedepseste faradelegile. Pe rand, violatori, pedofili, drogati si in curand nu numai ei, sunt eliminati in urma unui sfat al batranilor locului si pentru ca asa au fost influentate lucrurile. Unghiul insa din care ne e prezentat filmul e cel al unui copil dintr-o familie cu probleme care ajunge sa se ataseze de cel care e prietenul mamei si cumva ii devine exemplu de a se purta in viata. E un film despre un oras de la capatul lumii in care o voce se ridica din multime si ii da culoare, dar pana la urma iti dai seama ca locul devine in curand locul unor crime in serie in care cei considerati umani sunt criminali fara scrupule, avand in spate o justitie personala. Conflictul din mintea adolescentului scos oarecum din mizerie si educat cat sa ajunga mult prea devreme matur, apare in momentul in care isi da seama ce se ascunde de fapt in spatele unor vorbe si a unor oameni in care a crezut. Poate face ceva sau ii este frica? Ne mai poate fi loc de happy end de la un moment, e mult prea grav ce se intampla si orice ar face, e cam tarziu. Din pacate intrand in joc, nu poti sa joci decat o carte si aia e cam necastigatoare desi probabil e singura cu care supravietuiesti.
Cateva scene sunt destul de violente, altele insa incanta la propriu, nu vezi decat o masina alergand in pustiu si soarele cum coboara...si muzica...intr-un fel atmosfera creata e excelenta, actorii de prima mana si povestea incalcita cat sa-ti placa s-o consideri puzzle.
Dupa Animal Kingdom, al doilea film de impact venit din Australia ce merita atentie...
Trailer, enjoy 

Perfect sense (UK-Danemarca-Suedia-Germania 2011)

Nici cand nu a fost apocalipsa atat de dulce ca in acest film. Imaginati-va o lume a zilelor noastre in care ne-am pierde pe rand simturile. Dar ca sa puteti intelege asta mult mai bine, e pusa pe seama unor proaspat indragostiti, o cercetatoare si un sef bucatar, jucati de doi actori care sigur au adus partea de chimie dintre ei la loc de cinste, Eva Green si Ewan Mc Gregor. E ca si cum el o vede pentru prima oara si ii place si desi a avut zeci de alte relatii, isi spune ca ea este aceea...cat timp ea e prudenta, il place...si totusi inca se tine si inca il priveste de la distanta, curioasa dar inca nefacand acel pas...si la inceput dispare mirosul...si ea isi da seama ca e ceva in aer, apoi oamenii devin brusc sentimentali, evenimente din viata ii fac sa planga, apoi isi pierd usor controlul cantitatii, mancand de nebuni tot ce le vine in mana si-n toate aceste clipe ei sunt indragostitii care-mi fost fiecare dintre noi, cu mers la concerte, plimbari de mana, baie impreuna la lumina lumanarilor si muzica in surdina si paturi nefacute si acel zambet pe fata, cand iesim din casa ce ne insoteste toata ziua si ne sarutam de fiecare data cand prindeam un moment...apoi din senin devin violenti, pare ca incet incet isi pierd si sufletul...se despart ? se ascund si se cauta in acelasi timp...si brusc nu mai aud...si devin disperati si  se cauta si aproape sa se piarda iar...si se gasesc...sunt aproape...se vad...se indreapta unul spre celelalt...si se apuca bine ca in curand nici n-o sa mai vada. Undeva nici macar nu e nevoie de apocalipsa lumii cand e vorba de a ta proprie, dar in fond daca esti cu ea de mana, nu mai conteaza atat de mult, sa vina !

Dupa film m-am indragostit invariabil de Eva Green, a fost posibil, cunoscand-o de la "visatorii" :-)
Trailer aici, cautati filmul, enjoy

10.08.2011

Cell 211 (Spania-Franta 2009)

Inca un film despre inchisoare. De acord. Multe dintre idei e clar ca au aparut si in alte filme dar tot m-a atras intr-un fel sinopsisul citit in graba in fata unui cinema. Un accident banal face ca un viitor gardian, ajuns din exces de zel cu o zi mai rapid sa-si vada viitorul loc de munca, sa fie prins in interiorul inchisorii in mijlocul unei revolte. Nimeni nu-l stie si de aici pana a fi considerat unul de-al lor, e doar un pas. Il face? Iar daca il face, care sunt sansele pe care le are ca sa iasa cu fata curata din tot ? Pe langa aceste raspunsuri oferite, filmul se joaca undeva pe marginea intre lege si partea umana din fiecare, te face sa simpatizezi pana si tabara celor inchisi si intr-un final in crescendo iti ofera o buna imagine asupra societatii. Interesele sunt mereu cele care te conduc, indiferent de ce parte a gratiilor esti, cu legea in mana poti calca in picioare orice sursa de demnitate si doare. Vazand desfasurarea filmului m-am tot gandit la Natural born killers, pentru ca una dintre idei am intalnit-o si acolo si intr-un fel sau altul m-a fascinat. Momentul in care intelegi problemele oamenilor de dupa gratii si intr-un fel desi esti constient ca nu e cea mai buna solutie, fraternizezi cu ei. Fie ca vrei, fie ca trebuie. Dar dupa ce vezi cum e, incepe sa-ti si placa, simti ca se misca intr-un fel si tot ce ai mai vrea e acea nevoie de adrenalina. Prin urmare, chiar daca e un film putin mai vechi, e mereu actual.
Enjoy trailer