Once upon a time in Anatolia (Turcia 2011)

Cei care vorbesc de noul val al cinematografiei romanesti si de realismul dn spatele filmelor cu pricina sa faca un mic ocol si sa se opreasca la ultimul film a lui Ceylan. Nu vreau sa diminuez prin aceasta fraza importanta acestui nou val, doar vreau sa zic ca pana sa ajungi la nivelul la care a ajuns Ceylan, e cale lunga si sper ca mai devreme sau mai tarziu cineva s-o strabata indiferent de criticile si greutatile din cale. Suficient cu aceasta comparatie. Intorcandu-ma la film propriu zis, pentru mine a fost unul dintre cele mai reusite din acest an. Subiectul, usor politist, ne duce pe urmele unei reconstituiri din care lipseste doar cadavrul, "pierdut" pe unul din dealurile Anatoliei. Simplu. Dar in spatele acestei cautari, inceputa de seara si dusa pana ziua urmatoare dupa-amiaza e mult mai mult decat o simpla cautare. Ceylan ne plimba la lumina farurilor masinilor din comvoi, cu ajutorul unor actori ce-si intra foarte bine in rol, printr-o tara, prin niste obiceiuri, prin niste locuri extrem de pitoresti, prin gandurile lor, prin temeri, griji, psihologia criminalului, prin discutii fara noima care totusi prind sens pe masura ce inaintam, cateodata chiar ajutandu-se de lucruri simple care ajuta sa intelegem complexitatea puzzle-ului propus. Excelenta scena in care, dupa ce s-au oprit in casa neamurilor unuia dintre politisti, este introdusa una dintre nepoate. Contactul vizual cu ea tulbura si are urmari diferite asupra majoritatii celor implicati. Filozofie de pahar dar si cadre rupte parca din Cehov, un mar ce se rostogoleste, zice mai multe decat zeci de alte cuvinte, umorul negru mai mereu prezent, dialogul absolut firesc nu are nici un cusur iar meditatiile de pe margine, dialogul intre minti, cand personajele par sa vorbeasca desi gura nu zice nimic, par marca inregistrata a acestui minunat regizor. De mult nu am iesit atat de incantat dupa un film...as zice de 10 dar pentru ca tot ar trebui sa-i gasesc un mic cusur, l-as gasi in lungime...partea finala e un bonus pentru cei care au ramas tintuiti in scaun, dar intr-un fel aduce o explicatie in plus acolo unde nu ai avea nevoie de explicatie...si solutia puzzle-ului ramane ca pana atunci, putin in ceata. 

Trailer aici, in sala cu voi. Enjoy.