24.01.2010

A serious man (SUA 2009)

Fratii Joel si Ethan Coen par sa se joace in aceasta noua comedie neagra propusa publicului. A serious man ii zice si e povestea unui om normal din America anilor '70 care e incarcat mult fata de ce a fost obisnuit sa duca cu probleme, una mai mare decat cealalta. Filmul e de fapt constituit din mai multe povesti, in toate regasindu-se un putin din ceva-ul care ar face pe oricine sa o "ia pe aratura". Povestirile in sine sunt de un umor fin, ascuns printre randuri si in gesturi ale personajelor, o scena mica poate fi savuroasa sau dupa caz, una care sa dea de gandit. Sunt tratate multe probleme in acest film, pornind de la una de familie, trecand prin prietenie, comunitate evreiasca, acte juridice, probleme cu serviciul, jocuri de noroc, vise ce par ele insasi niste mici povesti, viata si moarte, copiii,  sistemul de invatamant, televiziunea, problemele de sanatate. In ansamblu, filmul cred ca isi atinge scopul de a spune ca un om poate fi incarcat si exista un moment in care cedeaza. Finalul lasa loc de mai multe interpretari, e in coada de peste, cum s-ar zice si undeva nu numai datorita acestui lucru, am senzatia de ceva neterminat. Sau cumva e ca si cum si-a atins obiectivul si s-a oprit acolo. Nu exista un plus, nu exista un ceva care sa dea forta intregului. Ramane un film bun si doar atat. Iar eu inca spun ca ar fi putut fi exceptional. Pacat. Ma intreb si acum daca as putea spune ca e savuros sau trist...si probabil ca cel mai corect raspuns ar fi cel care ar avea din ambele.
Enjoy.
Trailer A serious man

19.01.2010

Nanga Parbat (DE 2010)

Vise cred ca avem cu totii. Iar unii dintre noi visam la munti. La libertatea aceea care ne-o ofera inaltimile si albul zapezii, la provocarea aceea de a ajunge sus, pe acoperisul lumii. Nanga Parbat e visul a doi frati austrieci, crescuti de mici in spiritul aventurii, a dragostei fata de munte, a provocarilor. Dintr-o familie numeroasa, cu tata pasionat de munte, cei doi baieti mai mari au preluat cumva si au dus mai departe cele invatate in copilarie. Se catarau pe orice perete, pentru ei Alpii au fost muntii copilariei, dar tot de atunci visau la Nanga Parbat. Din film am inteles ca acest varf, 8125 m in Himalaya e obsesia nemtilor, multi au murit in incercarea de a-l cuceri. Pe partea pe care vroiau sa-l cucereasca e cel mai mare perete vertical din lume, 5000 de metri parca. Numai stanca. Greu, frig si fara oxigen. Conditii extreme si pentru anul asta. Actiunea se petrece insa prin 1970. Filmul e destul de liniar, ti se dezvaluie de la inceput cum vor sta lucrurile si acest lucru taie putin din suspans. Imaginile insa sunt cele care mai salveaza din mersul lin al filmului. Cand vezi stanca aceea, cand vezi cat de greu inainteaza la asa o inaltime, cand vezi ca pana la urma, desi timpul le-a fost potrivnic mai mereu, reusesc sa urce pana sus, dar coboratul devine un cosmar. Hm...pare simplu, dar nu e. Probabil ca specialistii o sa rada daca vreodata o sa citeasca asa ceva. In acest film mi s-a parut ca au ajuns aproape jos de pe munte cand destinul le-a jucat o festa. S-ar putea spune asa...un munte, doi frati, un destin...unul din ei ramane pe munte, luat de o avalansa, la fel ca oricare alpinist care se loveste si nu mai poate fi ajutat sau transportat intr-un loc sigur. Aceasta realitate mi s-a parut groaznica. Adica, sunt momente in care unii nu gasesc drumul spre coborare, nu au coarda sa coboare in portiuni abrupte si ceilalti care ar putea sa-i ajute nu pot  pentru ca in acest caz ar ramane ei fara ajutor. Ca o concluzie, merita vazut de iubitorii de munte.
Trailer Nanga Parbat

18.01.2010

The imaginarium of Doctor Parnassus (UK 2009)

Daca ar fi sa caracterizez filmul printr-o simpla propozitie as spune, imaginatie lasata liber. Intrand putin in detalii, as zice ca e un Faust modern in care actiunea principala e dusa de un grup de actori si a lor teatru ambulant, avandu-l ca mentor pe doctorul Parnassus(interpretat de Christopher Plummer), iar in opozitie, pe cel care le incurca socotelile, atrage, seduce, provoaca, nimeni altul decat diavolul(excelent interpretat de Tom Waits). Teatrul ofera celor alesi din audienta calatorii in imaginarul fiecaruia, daca un betiv vede un birt, o doamna trecuta de prima tinerete se va trezi intr-o lume plina cu pantofi de toate dimensiunile, o romantica o gondola si un drum fara sfarsit, un urmarit, va scapa de urmaritori etc. Parnassus in schimbul nemuririi trebuie sa-i ofere diavolului suflete, tot pierzand de-a lungul timpului, tot incercand sa-l pacaleasca, e pe punctul de a o pierde inclusiv pe fiica sa. Cu ajutorul unui necunoscut salvat de la moarte, spera si reuseasca sa-l pacaleasca pe diavol. Heath Leadger straluceste in rolul necunoscutului salvat de la moarte, ca o irionie, ultimul rol pentru el. Reuseste sau diavolul nu poate fi niciodata pacalit? O sa vedeti... Desi la cat tot a castigat, diavolul chiar isi doreste sa piarda...placut vizual, plin de minunatiile unei lumi fantastice, Gilliam se intrece pe el oferind imagini care te prind din momentul in care ai pasit prin oglinda. Cred ca merita vazut desi sunt si momente in care te intrebi ce a vrut sa zica cu asta. Macar pentru Leagher si Waits si poate chiar pentru Lily Cole, de care sigur o sa mai auzim. Inca o ultima remarca, intrucat Leadger a murit inainte de terminarea productiei filmului, as spune ca solutia aleasa de Gilliam pentru continuare e una geniala. E drept, l-au ajutat trei mari actori(Johnny Depp, Jude Law si Colin Farell. Nici unul dintre acestia insa nu schimba si nici nu influenteaza bunul joc, in acest ultim rol, a lui Ledger.
Enjoy.
Trailer The imaginarium...

09.01.2010

Soul kitchen

N-am mai vazut de mult asa un film ! Nu povestea in sine sau jocul actorilor cucereste. Ci starea care ti-o da imediat dupa ce ai parasit sala. Desi acum ma gandesc ca am avut-o tot timpul filmului. Are de toate. Ca intr-un fel de bucatarie in care te joci cu ingredientele si iti permiti sa pui aproape orice. Parte comica, prieteni, dragoste, drama, necaz, gansteri, muzica, plimbari pe acoperis, betii pana dimineata, chefuri cu pahare sparte, jocuri de noroc, puscarie, limbaj de strada, rasturnari de situatie, dureri de spate !
De multe ori am afirmat ca mi-e dor de ceva ce am vazut in film. Desi e greu sa descriu ce. Dar partea aia, cand desi nu mai exista speranta, ca prim lucru te urci pe masa si dansezi, e undeva de la Zorba de acolo. Tot asa si aici. Eroii sunt doi frati greci. Kazantsakis le spune. Probabil de aici si legatura. Unul e patronul unui restaurant care supravietuieste de pe o zi pe alta, celalalt, un detinut care pentru comportament bun, e lasat pe timpul zilei sa iasa din inchisoare, iar daca ar munci undeva, ar putea fi chiar gratiat. Cu ajutorul unui bucatar concediat dintr-un restaurant de lux, cu al prietenilor barmanului, care e si cantaret intr-o formatie rock, cu cel al Luciei, chelnerita cu apartament furat din visele mele si cu cei doi frati se pune in miscare restaurantul. Liniste n-o sa fie niciodata. Caci despre asta e vorba. O zi nu e la fel cu cealalta, in una esti sus, in cealalta jos si tot asa. Important e sa stii sa te ridici si sa o iei de la capat. Asta-i mesajul filmului. Sau cel putin asta am inteles. Exista decenta si cand esti jos. Urca pe masa, viata merge oricum inainte. Mai petrece o zi, mai ramai una cu prietenii, mai strange in brate, maine e altceva ! Am iesit incarcat, ca dupa cateva ture de partie pe schiuri ! Trailerul si enjoy.
Trailer Soul Kitchen

06.01.2010

Where the wild things are

Decor de iarna, un copil se joaca in zapada, isi face cazemata, apoi isi pune bulgari in diverse colturi, ca si cum s-ar pregati de lupta. Sora lui nu-l prea baga in seama. O masina se opreste in dreptul casei, din ea coboara cativa pusti. O "scot" pe sora lui din casa. In drumul spre masina, incepe bataia cu bulgari. Muzica te duce si pe tine ca spectator in scena, ai ridica un bulgare, ai tinti...dar nu despre asta e vorba in film. Asta-i doar inceputul care are doar un putin legatura cu restul filmului. Filmul e despre prietenie, despre copilarie, despre monstrul de 3 metri din capul fiecarui copil, despre acea lume invizibila pentru un adult si atat de intensa pentru cei care sunt la acea varsta. Imi amintesc ca si eu la varsta aceea, ma luptam cu dusmani imaginari, trageam din pod in lanul de porumb, ma urcam in cate o lada si eram convins ca pot sa zbor cu ea, iar un simplu plic mai ciudat, aruncat pe jos, se transforma intr-o masina care te duce in 2 minute pana in Germania si inapoi. Prima indoiala nu a fost legata de aceasta masina ci doar ca cele 2 minute s-ar putea sa fie totusi prea putine. Poate 4 ? Despre asta-i filmul si despre singuratate si despre inocenta si despre pierderea ei si permanenta ei regasire alaturi de copilul care e inca acolo, adanc, in fiecare. Cred ca are o doza de poetic, cred ca muzica ajuta mult la starea de moment si mai cred ca e un film  ce n-ar trebui ratat, chiar daca pe alocuri, iesirea in fantastic e putin deplasata. O sa mai zic si ca e haios si o sa inchei, ca de obicei, cu trailerul.
Enjoy.

05.01.2010

Filmele anului 2009

O sa-mi expun parerea privind filmele anului trecut. Iau in calcul filme vazute in acest an si facute in 2008-2009. Fara sa fiu influentat de alte topuri, de premii, intr-o ordine aleatoare, filmele anului 2009, sunt :

1. Avatar, inovator, poate un nou inceput pentru arta cinematografica. (trailer)
2. Hunger, minimalist, te misca insa privind orice detaliu.(trailer)
3. Thirst, o poveste de dragoste intre vampiri. Altfel de vampiri decat cei pe care ii stiam.(trailer)
4. The Messenger, drama de razboi, povestea celor care instiinteaza familiile victimelor Razboiului din Golf (trailer)
5. Tokyo Sonata,  drama de familie, alte mentalitati, alt mod de a solutiona problemele.(trailer)
6. Human Zoo, un fel de bonnie si clyde modern(trailer)
7. Zift, preferatul meu, un fel de Guy Ritchie intalnindu-se pret de un film cu Tarantino, intr-un decor alb-negru(trailer)
8. Gigante, poate cea mai frumoasa poveste de dragoste, fara prea multe cuvinte mari, poate doar gesturi...(trailer)
9. Where the wild things are,  doza de poetic si de intoarcere la perioada aia frumoasa, cand mai credeam in povesti la gura sobei (trailer)
10. This is love, crud, dur, real, altfel.(trailer)

Bonus
Cea mai buna comedie
A film with me in it  (trailer)
Cel mai bun film de arte martiale
Chocolate (trailer)
Cel mai bun film romanesc
Politist adjectiv (trailer)
Cel mai asteptat film
Barbati care urasc femeile (trailer)
Cele mai mari dezamagiri
Inglourious basterds (trailer) & Limits of control (trailer)
Cel mai prost film
Playboy cop(trailer, in fond mai mult decat un trailer)