06.01.2010

Where the wild things are

Decor de iarna, un copil se joaca in zapada, isi face cazemata, apoi isi pune bulgari in diverse colturi, ca si cum s-ar pregati de lupta. Sora lui nu-l prea baga in seama. O masina se opreste in dreptul casei, din ea coboara cativa pusti. O "scot" pe sora lui din casa. In drumul spre masina, incepe bataia cu bulgari. Muzica te duce si pe tine ca spectator in scena, ai ridica un bulgare, ai tinti...dar nu despre asta e vorba in film. Asta-i doar inceputul care are doar un putin legatura cu restul filmului. Filmul e despre prietenie, despre copilarie, despre monstrul de 3 metri din capul fiecarui copil, despre acea lume invizibila pentru un adult si atat de intensa pentru cei care sunt la acea varsta. Imi amintesc ca si eu la varsta aceea, ma luptam cu dusmani imaginari, trageam din pod in lanul de porumb, ma urcam in cate o lada si eram convins ca pot sa zbor cu ea, iar un simplu plic mai ciudat, aruncat pe jos, se transforma intr-o masina care te duce in 2 minute pana in Germania si inapoi. Prima indoiala nu a fost legata de aceasta masina ci doar ca cele 2 minute s-ar putea sa fie totusi prea putine. Poate 4 ? Despre asta-i filmul si despre singuratate si despre inocenta si despre pierderea ei si permanenta ei regasire alaturi de copilul care e inca acolo, adanc, in fiecare. Cred ca are o doza de poetic, cred ca muzica ajuta mult la starea de moment si mai cred ca e un film  ce n-ar trebui ratat, chiar daca pe alocuri, iesirea in fantastic e putin deplasata. O sa mai zic si ca e haios si o sa inchei, ca de obicei, cu trailerul.
Enjoy.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu