Outrage (Jap 2010)

Outrage e un film atipic despre Yakuza facut de unul din cei mai mai in voga regizori japonezi, Takeshi Kitano. E atipic in fond pentru orice film cu mafioti. Daca in general fie gasesti si o parte buna in mafiotii prezentati in film, gasesti un cod de onoare sau un ceva care sa te faca sa "tii" cu personajul sau din contra, sa-l urasti, pentru ca personajul face numai lucruri condamnabile aici esti cam lasat in aer. Nu e nici cum. Daca-i vorba de anumite legi, de coduri de onoare, ele sunt incalcate total insusi de cei care par sa fie conducatorii acestor clanuri, prieteniile sunt incalcate de dragul de a face pe plac unuia mai puternic, cei slabi sunt loviti oricum si in general nu prea conteaza care ti-e pozitia, riscul e cam la fel de mare sa nu ajungi la batranate. Sau chiar daca ajungi, sa nu-ti prea tihneasca. Despre asta e vorba aici, despre conflicte intre grupuri mafiote, despre putere, despre puterea banului, despre interese si oarecum despre reguli care nu se respecta. Unii sunt aruncati asupra celorlalti, azi sunt bine vazuti membrii unui clan, maine un alt clan face ordine. Totul facut intr-un calm si cu o violenta putin gratuita, dar probabil reala in acea lume. Cred ca un copil care vede asa un film n-o sa simpatizeze niciodata un Yakuza, probabil ca nici un politist corupt, dar poate o sa inteleaga ca in asa o structura soarta  atarna de un fir de par mai mereu si prin urmare macar poate iti pui o intrebare inainte sa te arunci cu capul inainte in iluzia castigului rapid si a indatorarii. Yakuza e un cult, dar Kitano da cu el de pamant in acest film si il pune oarecum in normalitate. E un film despre baietii rai dar parca nu mai e acelasi Kitano ce merge pana in panzele albe. Aici sta putin si te lasa sa vezi tu cum stau lucrurile.  Filmul nu se ridica la forta poetica a altor filme, dar parca aceasta punere in normal a unei structuri mafiote e facuta cu o precizie japoneza, desi pe alocuri anumite actiuni par lipsite de sens, probabil in asta consta si forta filmului.  Ca acest nonsens il gasesti probabil in normalitate, cand vine vorba de o structura mafiota.  Zic ca e de vazut, iar in cazul meu de revazut.
Enjoy trailer.