Filmul romanesc prezent in competitia oficiala a Festivalului de Film de la Berlin a oferit o bucata de viata reala made in Romania. Actiunea filmului se desfasoara in cea mai buna parte intr-un Centru de Corectie, unde infractori adolescenti isi poarta povara faradelegii comise si a mediului in care au crescut. Limbajul e cel al strazii, majoritatea detinutilor fiind si in realitate detinuti, asta contribuind enorm la originalitatea filmului. Povestea filmului e in fond povestea unui tanar, pe nume Silviu, care cu 5 zile inainte de a fi eliberat, se hotaraste sa evadeze, pentru a rezolva o problema de familie. Acuzandu-si mama ca l-a abandonat si ca i-a distrus viata, incearca sa evite ca acest lucru sa i se intample fratelui. Negasind intelegere la seful Centrului de Corectie isi face dreptata asa cum stie cel mai bine. Folosind violenta.
Prin urmare, loveste un paznic si ia ostatica o studenta aflata in practica in penitenciar, de care in prelabil se indragostise. Finalul povestii e unul bine gandit, fara prea multe cuvinte. Se termina firesc cumva, dar cred ca ceva din final aduce un plus filmului. Minimalist, cu dialoguri putine si la obiect, cu gesturi care tin de bagajul fiecarui puscarias, cu violenta, ierarhie, rautate dusa la extrem si acea "calitate" a romanului de a se bucura de capra vecinului, filmul e un plus pentru cinematograful roman. Dar undeva comparat cu celelalte filme din competitie, cel putin din cate am vazut, nu se ridica la nivelul lor. Sau poate stilul e altul si se intampla ca de obicei la un festival, pentru mine. Nu inteleg modul de premiere !
Critica europeana il vorbeste de bine, tot de bine s-ar putea spune ca e si jocul actorului George Pistereanu in rolul lui Silviu si modul de a lega si de a oferi o imagine extrem de reala a unui centru de corectie, a regizorului cat si jocul adevaratilor puscariasi. Inca un punct bonus ca e romanesc si pentru finalul oarecum poetic gasit. Cat despre partea aia, mai putin placuta, as spune, cadrele largi si oarecum fara sens, static, apasator, imagini din spate, cu ceafa eroului principal, dialogul, fara sa exceleze, lasand de multe ori impresia ca s-ar putea vorbi mult in cadre in care nu se vorbea si dand senzatia de ceva incomplet. N-o mai lungesc. De vazut, as zice. Merita. Cred insa ca se putea mai mult !
Am apucat şi eu de l-am văzut ieri, în fine. Cred că am citit prea multe critici negative prin presă înainte de film şi ma aşteptam la ceva mai prost aşa că am fost plăcut surprinsă. Am citit nişte cronici care se plângeau de dialoguri dar mie mi s-au părut fireşti, nu sunau fals în română. Actorii au jucat bine. Partea regizorală e pe linia minimalistă, cum e moda acum (nu ştiu cât va mai ţine, cred că în curând se va plictisi lumea de filme realiste sosite din România). Am citit multe cronici care se plângeau de cadrele lungi şi mă aşteptam la mai rău :) aşa ca mie mi s-a părut că a trecut repede; după filmul asta m-am dus la unul pe nume Liverpool; să vezi acolo cum se îmbracă personajul principal vreme de vreo 10 minute :) Concluzia e că îmi pare bine că l-am văzut; nu e "4 luni, 3 săptămâni..." sau Dnul Lăzărescu, dar e un film bun iar pentru un debut e chiar de lăudat. Nu cred că era chiar de premiat, dar cum ai zis şi tu, merită văzut.
RăspundețiȘtergereeu am tot "criticat" dialogul final dintre ea si el, as fi vrut mai mult, mai inteligent...in fine, ma bucur ca filmul a starnit controverse dar pana la urma a luat un premiu la care multi tanjesc. sa ramanem la :merita vazut si in rest sa-l lasam asa.
RăspundețiȘtergere